Dna. Ambassador a Letoniei în Italia, Solvita
Aboltina, a scris lui “ il manifesto” referindu-se unui articol al lui Manlio
Dinucci. Ne referim la srisoarea si la raspunsul publicat la ziar pe 10 Octombrie,
si în apendice, articolul citat si Video-ul respectiv.
Roma, 5
Octombrie 2018
N.IT-26365
N.IT-26365
Excelentelor
Dvs Domnilor,
As dori
sa ma refer la articolul despre Letonia, intitulat “Arta Razboiului – LETONIA,
NOUA CORTINA DE FIER”, a lui Manlio Dinucci, publicat în il manifesto, din
18.09.2018 si datorita importantei si inviolabilitatii libertatii de opinie,
precum si a dreptului fundamental, consider necesar sa lamuresc cîteva aspecte
relative la pozitiile si informatiile oficiale ale Letoniei.
În
primul rînd, ma refer la paragraful în care se afirma: “[...] Presedintele leton,
Raimonds Vejonis, care aprobase în Aprilie proiectul de lege care interzice
învatarea limbii ruse în Letonia, o tara a carei populatie este aproximativ 30%
de etnie rusa, si limba rusa este folosita ca limba principala de 40% dintre
locuitori”.
Cu baza pe
informatiile din Registrul Populatiei, în Biroul de Migratie si Cetatenie al
Letoniei (ultima actualizare în 07-07-2018), procentul de persoane de etnie
rusa rezidente în Letonia este de 25,82%. Pe 2 Aprilie 2018, Presedintele Letoniei,
Raimonds Vejonis, a anuntat modificarile Legii Educatiei si a Legii Învatamîntului
General, care au introdus o tranzitie graduala spre învatarea límbii nationale în
învatamîntul secundar într-o proportie majora.
As dori sa
subliniez de asemenea ca textul reformei nu contine nici o dispozitie legala
care sa interzica în mod expres învatarea limbii ruse în Letonia, asa cum este
sustinut în mod gresit în articol. Reforma vizeaza sa promoveze o societate
consolidata si aceleasi oportunitati pentru toti studentii diplomati, excluind
toate formele de discriminare. Obiectivul
principal este de a garanta ca toti graduatii sa domine límba letona la acelasi
nivel, si astfel, sa-si asigure aceleasi oportunitati la intrarea în lumea
muncii si la continuarea studiilor.
În
acelasi timp, înainte si dupa reforma, vor fi mentinute programe nationale de
educatie a minoriilor, care vor continua sa garanteze tutela si dezvoltarea
identitatii lingvístice si culturale, asa cum este consacrat în Constitutia Republicii
Letoniei. Guvernul Letoniei va continua, prin urmare, sa finanteze programele
nationale de educatie a minoriilor în sapte limbi (rusa, poloneza, bielorusa,
ucrainiana, estona, lituana, hebraica) în învatamîntul primar; în învatamîntul secundar,
guvernul va continua sa sprijine învatamîntul în limba materna asupra subiectelor relevante pentru cultura si istoria
minoriilor nationale. Sprijinul statului pentru educatie în limbile minoritare,
în Letonia, va depasi de mai multe ori pe cel al multor alte tari europene.
Letonia va
continua sa garanteze protectia culturii si a identitatii minoriilor, în
conformidade cu structura Conventiei pentru Protectia Minoriilor Nationale.
Al
doilea argument în care as dori sa subliniez cîteva aspecte, se refera la
instalarea contingentului italian în Letonia. Prezenta de trupe italiene în Letonia,
face parte din operatiunea “Enhanced Forward Presence”, condusa de NATO, care
garanteaza scopul de a apara teritoriile tarilor care fac parte din Alianta.
Trimiterea
de trupe are un scop preventiv si cu scop de descurajare, deoarece este
destinat sa previna conflictele si sa pastreze pacea. Nevoia unei asemenea
interventii, apare ca o consecinta a evenimentelor concrete de folosire a
fortei de catre tari care nu apartin lui NATO, ma refer în mod clar la anexarea
Crimeei de catre Rusia. Acest precedent face ca adoptarea unei masuri preventive
din partea Aliantei sa fie ca un raspuns strict de aparare, proportional si în
consonanta cu obligatiile internationale. Consimtamîntul prezentei soldatilor
tarilor aliate si a altor masuri de aparare, sunt o manifestare a
responsabilitatii Statului de a-si apara frontierele sale.
Vizita
Presedintelui Mattarella în Letonia si a contingentului italian este o expresie
de cooperare între Italia si Letonia, pentru continuarea obiectivelor comune,
ca tari aliate lui NATO.
Multumind
pentru pretioasa dvs. atentie, refer disponibilitatea mea pentru orice
informatie aditionala, si profit de aceasta oportunitate pentru a prezenta cele
mai bune urari ale mele.
Solvita
Aboltina
RASPUNSUL
Dnei. AMBASSADOR A LETONIEI
Roma,
10 Octombrie 2018
Excelenta,
Apreciind
atentia dvs. fata de ziarul nostru, raspund la cele doua întrebari pe care le
puneti. Tin seama de corectiunea dvs. asupra procentului etniei ruse în
populatia letona care este de: “25,82%” în loc de “aproape 30%”. Faptul este
ca, într-o tara în care mai mult de un sfert din populatie este de etnie rusa, limba
rusa folosita ca límba principala de multi alti cetateni, este interzisa prin
lege în Învatamîntul Superior si este redusa la educatia inferioara. Comisia
Natiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminarii Rasiale se declara “preocupata
cu relatoriile asupra actualelor politici lingviste, care discrimineaza
minoriile etnice în educatie si în cadrul fortelor de munca" (30-08-2018).
Aceeasi Comisie ridica o alta chestiune, pe care Excelenta Dvs. nu a
mentionat-o: 11% dintre locuitori, în special cei din etnia rusa, incluind
copiii nascuti în Letonia, nu au cetatenie. Sunt “fara cetatenie”, care contrar
acelorasi norme în Uniunea Europeana, sunt “lipsiti de dreptul de vot, si sunt
discriminati la accesul serviciilor publice”. Contra discriminarii lingvistice
si sociale, exista o vasta opozitie în Letonia – partidul Harmony contrar
discriminarii, a învins alegerile generale din 6 Octombrie, din anul în curs.
În
relatie cu contingentul italian, care, dupa Excellenta Dvs. este deplasat de
NATO în Letonia, cu “scopul preventiv si descurajator” de "a apara
Natiunea” contra “Rusiei”, trebuie sa amintim faptele documentate pe amplu.
Este NATO aceea care se extinde amenintator catre Est, din 1999, foarte aproape
de teritoriul rus – deja în 2004, intrasera în Tratatul Atlanticului de Nord,
toate tarile care anterior faceau parte, împreuna cu URSS, din Pacto de la Varsovia,
care dupa aceea sa dizolvat – si care a sprijinit în 2008, agresiunea Georgiei fata
de Ossetia de Sud, si în 2014 a sprijinit protestele din Ucraina,
transformîndu-le într-un putsch, dus la capat de catre grupuri înarmate
neonaziste antrenate special, si care a facuta ca rusii din Crimeea (teritoriu din
punct de vedere istoric rus, atribuit de Moscova, Ucrainei în 1954, în
interiorul frontierelor politice URSS) a hotarît reîntoarcerea sa la Federatia
Rusa, printr-un referendum legitim. Acuzînd Rusia de “anexare ilegala a Crimeei”
prin “folosirea fortei”, a fost creata imaginea unui dusman util pentru
escalada USA/NATO, si care conduce Europa la o confruntare periculoasa,
asemanatoare celei a Razboiului Rece. Ma aflu la dispozitia Dvs. pentru alte
lamuriri.
Manlio Dinucci
Arta Razboiului
NOUA CORTINA DE FIER
Manlio Dinucci
Letonia construieste un zid cu 90 km lungime, cu 2,5 metrii
înaltime, dea lungul frontierei cu Rusia, si care va fi terminat pîna la
sfîrsitul anului. Acelasi va fi prelungit, în 2019, cu mai mult de 190 km de
frontiera, cu un cost estimat în 17 milioane de euro.
Un zid asemanator, de 135 km lungime, a fost terminat de Lituania,
la frontiera cu teritoriul rus de la Kaliningrad.
Estonia a anuntat viitoarea constructie a unui zid, mereu la
frontiera cu Rusia, cu 110 km de extensiune
si 2,5 metrii de înaltime. Costul asteptat de mai mult de 70 de milioane de
euro, pentru care guvernul Estoniei va cere o finantare din partea Uniunii
Europene.
Scopul zidrilor, conform declaratiilor acestor guverne,
este “ de a apara frontierele externe ale Europei si ale lui NATO”. Excluind
motivarea ca ele trebuie sa fie “aparate” de fuxurile migratorii masive ale
Rusiei, nu ramîne decît o alta: frontierele externe ale Uniunii Europene si ale
lui NATO, trebuie sa fie “aparate” de “amenintarea rusa”. Avînd în vedere ca, zidul
construit de tarile baltice dea lungul frontierei cu Rusia, are o eficacitate
militara practic nula, scopul sau este fundamental ideologic: simbolul fizic
ca, dincolo de zid, exista un inamic periculos care ne ameninta. Acest lucru
face parte din ciocaneala “psyop” politico-mediatica, pentru a justifica
escalada USA/NATO, în Europa, împotriva Rusiei.
În acest context, Presedintele Republicii, Sergio
Mattarella, sa dus în Letonia de doua ori, prima data în Iulie, într-un circuit
de vizite în tarile baltice si în Georgia. La prînzul oficial, la Riga,
Presedintele Republicii Italiene a laudat Letonia, pentru ca a ales “integrarea
în NATO si în Uniunea Europeana”, si a decis “sa îmbratiseze un model de
societate deschisa, bazat pe respectul fata de Statul de drept, pe democratie,
si pe centralitatea drepturilor omului”.
Acest lucru chiar a fost declarat de Presedintele
Letoniei Raymonds Vejonis, care aprobase deja în Aprilie, Proiectul de Lege
care interzice învatarea limbii ruse în Letonia, o tara a carei populatie este
de aproape de 30% de etnie rusa, si limba rusa este folosita ca limba
principala a 40% dintre locuitori. O masura contrarie libertatii unui popor
care, interzicînd bilinguismul recunoscut de propria Uniune Europeana,
discrimineaza posterior minoria rusa, acuzata de a fi “a cincea coloana a
Moscovei”.
Doua luni mai tîrziu, în Septembrie, Presedintele
Mattarella sa întors în Letonia pentru
a participa la un summit informal al Sefilor Statelor Uniunii Europeene, în
care tema atacurilor informatice din partea “Statelor cu atitudine ostila” a
fost tratata, între altele. (Referinta clara Rusiei). Dupa summit, Presedintele
Republicii a mers la baza militara de la Ᾱdaži, unde a întîlnit contingentul italian încadrat în Grupul
de lupta, fixat de NATO în Letonia, în cadrul “prezentei avansate întarite” la
frontierele cu Rusia. “Prezenta voastra este un element care linisteste pe
prietenii nostrii letoni si din alte tari baltice”, a spus Presedintele
Republicii. Cuvinte care, esential, alimenteaza “psyop”, sugerind existenta unei
amenintari pentru tarile baltice si pentru restul Europei, venind din Rusia.
Pe 24 Septembrie, va ajunge de aemenea în Letonia, Papa Francisco,
în vizita la cele trei tari baltice. Cine stie daca, repetînd ca trebuie
“sa fie construite poduri si nu ziduri”
el de asemenea va spune ceva despre cortina de fier care, separînd regiunea
europeana, prepara mintile pentru razboi. Sau daca în Riga, depunînd
flori la "Monumentul pentru Libertate" , va revendica
libertatea tinerilor letoni rusi de a învata si folosi propria lor limba.
Traducere: Light Journalist
il manifesto, 18 Septembrie 2018
Source:
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.