29 Octombrie, 2019
“Ne văd pe stradă. Ne observă la televizor.
Puteți chiar să votați pentru unul
dintre ei, în această Toamnă. Dvs. îi considerati ca sunt oameni ca voi. Greșiți. Sunteti
complet greșiți. "
Trăim în
două lumi, voi și eu.
Există o lume pe care
o vedem (sau pe care suntem făcuți so vedem) și apoi există
aceea pe care o simțim, (și, ocazional,o
întrezarim), din care ultima este complet diferita de realitatea impulsionată
de propaganda fabricata de către guvern și de către
sponsorii corporativi/antreprenori ai lui, incluind comunicarea mass-media.
De fapt, ceea ce majoritatea
americanilor percep ca viața - privilegiata, progresistă
și
liberă - în Statele Unite,
este foarte departe de realitate, unde inegalitatea economică
este în creștere, agendele
adevărate și puterea de
necontestat sunt îngropate sub straturi de
limbaj orwellian de neînțeles, și de întunecare
corporativa indescifrabila, și ”libertatea”, așa cum ea este,
este administrata în doze mici de acord
cu legea, de către poliția militarizată
și
înarmată până
la dinți.
Nu totul este ceea ce pare a fi.
Acesta este argumentul filmului lui John Carpenter - They live, lansat
acum mai bine de 30 de ani, și rămâne,
enervant și înspăimântător
de potrivit, pentru epoca noastră modernă.
Cunoscut înca pentru filmul său
de teroare Halloween, care presupune că există
o formă a răului atât
de sumbră încât
nu poate fi ucisă, producția totală
a lui Carpenter este imbuiată cu o puternica înclinare
lacónica anti-autoritara, anti- establishment, care vorbește de preocupările
cineastului asupra desfășurarii societății noastre și, în
special, a guvernului nostru.
Carpenter portretizează
frecvent, guvernul acționînd împotriva
propriilor lui cetățeni, o
populație afara din contactul
cu realitatea,
cu o tehnologie necontrolată și periculoasă,
și
un viitor mai oribil decât orice film de teroare.
În Escape from New York, Carpenter prezintă fascismul ca viitorul Americii.
În The Thing, o reconstituire a clasicului
de fictiune stiintifica din 1951 cu același nume,
Carpenter presupune, că, din ce în ce mai mult, ne
dezumanizam cu toții.
În Christine, filmul adaptarii
cinematografice a romanului lui Stephen King despre o mașină
posedată de demon, tehnologia își afișează
propria voință și conștiință
și
intră într-o violență
asasină.
În The Mouth of Madness,
Carpenter observă că răul
crește atunci când
oamenii îsi pierd "capacitatea de a recunoaște diferența dintre
realitate și fantezie".
Și apoi exista They
Live al lui Carpenter, în care doi muncitori migranți descoperă
că lumea nu este ceea ce pare a fi. De fapt, populația este
controlată și exploatată
de străinii care lucrează în
parteneriat cu o elită oligarhica. În mod obisnuit - populația - din
fericire inconștienta de adevărata programare în
acțiune
în viața ei - a fost
ambalata lin, îndoctrinata în
consecință, bombardata cu
distractii de la comunicarea mass-media, și hipnotizata
prin mesajele subliminale transmise de televiziune și de variatele
dispozitive electronice, precum și prin posterele
de propaganda în locurile publice și dispozitivele
similare.
Doar atunci când vagabondul fara
adapost, John Nada (interpretat la extrem de către decedatul Roddy Piper) descoperă
o pereche de ochelari de soare sofisticati - lentilele Hoffman - este că
Nada vede ceea ce sta în spatele realității fabricate de elita: controlul și sclavia.
Cînd este vizualizata prin lentila adevărului
– elita - care pare a fi umana, pîna când este dezbracata
de deghizările ei, arată că
sunt monștrii care au înrobit cetățenii pentru a-i ataca.
În mod similar, posterele publicitare de propaganda în locurile publice,
emit mesaje ascunse si care exprima autoritatea: o femeie în bikini
într-un anunț cere într-adevar
cu exigenta ca telespectatorii "SA SE CASATOREASCA ȘI SA SE REPRODUCA".
Rafturile revistelor strigă "CONSUMATI"
și
"SUPUNETI-VA". Un pachet de bancnote de dolari în
mâinile unui vânzător
proclamă, "ACESTA ESTE DUMNEZEUL VOSTRU".
Cînd sunt vizualizate prin lentilele lui
John Nada, cîteva dintre celelalte mesaje ascunse a fi batute în
subconștientul persoanelor, includ: NU AVETI NICI UN GîND
INDEPENDENT, CONFORMATI-VA, SUPUNETI-VĂ, RAMÎNETI
ADORMITI, CUMPARATI, UITATI-VA LA TV, NU FOLOSIȚI IMAGINAȚIA ȘI NU CHESTIONATI
AUTORITATEA.
Această campanie de îndoctrinare
proiectată de elită, în They Live,
este dureros de familiară pentru cei care au studiat declinul culturii americane.
Cetățenii care nu gîndesc
ei înșiși, asculta fără
a chestiona, sunt supusi, nu contesta autoritatea,
nu gîndesc în mod inovator, și care sunt mulțumiți să
stea pe scaun și să se distreze,
sunt cetățenii care pot fi ușor controlati.
În acest fel, mesajul subtil al lui They
Live oferă o analogie adecvată propriei
noastre vizualizări distorsionate a vieții, în
Statul Poliție american, la care filozoful Slavoj Žižek
se referă ca la o dictatura în democrație,
"ordinea invizibilă care sprijină libertatea
voastra aparenta".
Suntem alimentați cu o serie de
fictiuni planificate cu grija, care nu au nici o
asemănare cu realitatea.
Cei care dețin puterea vor ca
să ne simțim amenințați de forțe din afara
controlului nostru (teroriștii, tragatorii
de elita, bombistii).
Ei vor ca să
ne fie frica și să depindem de
guvern și de armatele sale militarizate, pentru
securitatea și bunăstarea
noastră.
Ei vor să
nu avem încredere unii în alții, separați de prejudecățile noastre, și gata să
ne strângem de gât
unii pe altii.
Mai presus de toate, ei vor ca noi să
continuăm să mărșăluim
împreună,
progresînd exact la aceeași viteză
și în aceeași direcție, în
special, de acord cu regulile lor.
Îndepărtati-va de încercările
guvernului de a ne distrage atenția, de a fi
deviati și de a ne confunda, și sintonizati-va
cu ceea ce se întâmplă
cu adevărat în această
țară,
și
va veti confrunta cu un adevăr inconfundabil și neplăcut:
elita bogată care ne guvernează,
ne considera ca resurse dispensabile care pot fi utilizate,
abuzate și aruncate (la gunoi).
De fapt, un studiu realizat de
Universitatea din Princeton și Northwestern a conclus că
guvernul SUA nu reprezintă majoritatea cetățenilor
americani.
Dimpotrivă, studiul a descoperit că
guvernul este șefiat de cei bogați și puternici, așa-numita
"elită economică". În
plus, cercetătorii au conclus că politicile
adoptate de această elită guvernamentală,
aproape întotdeauna favorizează
interesele speciale și grupurile de lobby.
Cu alte cuvinte, suntem guvernați de o
oligarhie deghizata în democrație și, fără
îndoială, pe calea
fascismului - o formă de guvern unde guverneaza interesele corporative
private, banul controleaza și comanda, și unde oamenii
sunt văzuți ca simpli subiecți care urmează
să fie controlați.
Nu trebuie să
fi bogat - sau să fi fidel bogatilor - pentru a fi ales în ziua de azi, dar a fi ales, este de asemenea un mod infailibil de a deveni
bogat. Asa cum relateaza CBS News:
"O dată în funcție, membrii
Congresului se bucură de acces la
link-uri și informații pe care le
pot folosi pentru a-si mari bogăția lor, în
moduri de neegalat în sectorul
privat. Și când politicienii
părăsesc functia,
legăturile lor le permit să
profite și mai mult. "
Denunțând
această corupție flagrantă
a sistemului politic american, fostul Președinte Jimmy
Carter a criticat procesul de a fi ales - pentru Casa Albă,
pentru vila guvernatorului, pentru Congres sau pentru legislativele de stat - ca
fiind o "mită politica nelimitata ... o corupție a sistemului nostru
politic ca o recompensă/"MĂNUȘI" pentru
principalii contribuabili, care vor și așteapta, și, uneori primesc,
favoruri pentru ei înșiși atunci când
alegerile vor termina."
Fiți siguri că,
atunci când, și dacă
fascismul în cele din urmă se stabilește în
America, formele de bază ale guvernului vor rămâne:
fascismul va părea a fi prietenos. Parlamentarii vor fi în
ședință.
Vor exista alegeri și comunicarea mass-media va continua să
evalueze divertismentul și banalitățile politice. Cu
toate acestea, consimțământul
celor guvernati nu va fi indispensabil. Adevăratul control va
fi transmis, în cele din urmă,
elitei oligarhice, care controlează guvernul din
spatele scenei.
Suna familiar?
E clar ca acum suntem governati de o
elita oligarhica de interese guvernamentale si corporative.
Am trecut la "corporativismul"
(preferat de Benito Mussolini), care
este un punct intermediar pe calea spre fascismul complet.
Corporativismul, este unde puținii care dețin mari interese
monetare – si nu sunt aleși de cetățeni - guverneaza peste multi. În
acest fel, nu este o democrație sau o formă
republicană de guvern, care este ceea ce guvernul american
a fost stabilit sa fie. Este o forma de guvern de sus în jos, si este o istorie
înspaimîntatoare, tipificata de dezvoltarile petrecute în regimele totalitare din
trecut: Statele Poliție unde
toti sunt observati și spionati, închisi
pentru infracțiuni minore de către
agenții guvernului, și pusi sub
controlul poliției și plasati în
lagăre de detenție (de asemenea cunoscute
sub numele de lagăre de concentrare).
Pentru ca ciocanul final al fascismului
să cadă, va fi necesar
ingredientul cel mai crucial: majoritatea oamenilor vor trebui să
fie de acord că nu este doar convenabil, dar că
este necesar.
Dar din ce motiv un popor ar fi de acord
cu un regim asa de opresiv?
Răspunsul este
același în toate epocile:
frica.
Frica îi face pe
oameni tîmpiti.
Frica este metoda cea mai folosita de
politicieni pentru a mari puterea guvernului. Și, așa cum majoritatea
comentatorilor sociali recunosc, o atmosferă de frică
traverseaza America modernă: frica de
terorism, frica de poliție, frica de vecinii noștri, etc.
Propaganda fricii a fost folosită
cu destula eficienta de cei care vor să obtina controlul,
și
acționează
asupra populației americane.
Deși avem de 17.600
de ori mai multe oportunități de a muri de
boli de inima decât de un atac terorist; de 11.000 de ori
mai probabil să murim de un accident de avion decât
de un complot terorist care implică un avion; de 1.048
de ori mai multe șanse de a muri de un accident de mașină
decât de un atac terorist și de 8 ori mai multe șanse de a fi ucis de un polițist
decât de
un terorist,
predam controlul asupra vieților noastre, funcționarilor
guvernamentali care ne trateaza ca un mijloc de pentru a atinge un scop - izvorul
banilor și a puterii.
Asa cum avertizează
omul cu barba în They Live: "Ei dezmembreaza clasa mijlocie care
este adormita. Tot mai mulți oameni devin săraci.
Noi suntem vitele lor. Suntem creați pentru
sclavie. "
În această privință,
nu suntem cu mult diferiți de cetățenii asupriți din They Live.
Din momentul în care nastem
pînă cînd murim, suntem îndoctrinați pentru a crede
că cei care ne guvernează
fac acest lucru pentru binele nostru. Adevărul este complet
diferit.
Cu toate ca adevărul
ne confruntă, pe față,
le permitem să ne transforme în zombii fricosi,
controlati și pacificati.
Trăim într-o
stare perpetuă de negare, izolati de realitatea dureroasă
a Statului Poliție american,
prin știrile de divertisment, în ecrane de la perete la perete,
și
prin televizoare.
În zilele noastre, aproape toti stau cu
capul în jos, în timp ce se uita obsedati, ca zombii,
la vizorul telefoanelor lor mobile/telefoanele celulare, chiar și atunci când
traverseaza strada. Familiile stau în
restaurante cu capetele în jos, separate de telefoanele lor
celulare, și nu știu ceea ce se întâmplă
în jurul lor. Tinerii par a fi în special
dominați de dispozitivele pe care le țin în
mâinile lor, uitînd
de faptul că pot apăsa pur și simplu pe un
buton, să stinga lucrul, și să
plece.
De fapt, nu există
nici o activitate de grup mai mare decât cea conectată
la cei care asistă la ecrane – adică televiziunea, laptopurile, computerele
personale, telefoanele mobile etc. Cu adevarat, un studiu al lui Nielsen, relateaza
că vizionarea americana pe ecran, se gaseste la cel
mai înalt nivel din toate timpurile. De exemplu, americanul
din clasa medie, asista aproximativ 151 de ore de televiziune pe lună.
Desigur, întrebarea este urmatoarea: Ce
efect are acest consum de ecran în mintea cuiva?
Psihologic, este
similar cu dependenta de droguri. Cercetatorii au descoperit că
"aproape imediat după pornirea televizorului, indivizii au relatat ca se
simt mai relaxati, și cum acest lucru se întâmplă
foarte repede și stresul revine rapid după
ce TV este oprit, persoanele sunt condiționate sa asocieze
vizionarea TV cu absența stresului. "Cercetările
arată de asemenea, că indiferent de
programare, undele cerebrale ale spectatorilor îsi încetinesc
viteza, transformându-le astfel, într-o
stare mai pasivă și fără
rezistentă.
Din punct de vedere istoric,
televiziunea a fost folosită de autorități pentru a calma nemulțumirea și a pacifica persoanele
problematice. "Având în vedere numărul
excesiv de persoane în aceste locuri, și bugetele
limitate pentru reabilitare și sfatuire, din ce în ce mai
mult, oficialii închisorilor
folosesc TV pentru a menține
prizonierii calmi,"
potrivit lui Newsweek.
Având în vedere că
majoritatea a ceea ce americanii asista la televizor este furnizat de canalele controlate de șase mega corporații, la ceea ce asistam
acum este controlat de o elita corporativa, și daca
aceasta elita are nevoie sa promoveze un punct de vedere specific, sau sa pacifice
spectatorii ei, va putea sa o faca pe o scară
largă.
Dacă observăm,
nu actionăm.
Cei care dețin puterea, înțeleg această
afirmație. Asa cum jurnalistul de televiziune Edward R.
Murrow, a avertizat într-un discurs în1958:
La ora actuala, suntem
bogați,
grași,
confortabili și
toleranți.
În prezent, avem o alergie înrădăcinată
în informații neplăcute
sau perturbatoare. Mijloacele noastre de comunicatie mediatica o reflectă.
Dar, dacă vom reduce excedentele noastre de grasime și vom recunoaște că
televiziunea este folosită în general pentru
a ne distrage atenția, a ne amăgi, a ne distra și a ne izola, atunci
televiziunea și cei care o finanțează,
cei care se uită la ea și cei care
lucrează în ea, vor putea vedea o imagine complect diferită,
prea târziu.
Când totul va fi zis și făcut,
lumea lui They Live nu este asa de diferită de a noastră.
Asa cum unul dintre personaje o subliniază, "săracii
și clasa dezavantajaților sunt în
creștere. Dreptatea rasială
și drepturile omului sunt inexistente. Ei
au creat o societate represivă și suntem complicii
lor involuntari. Intenția lor de a guverna
se bazează pe anihilarea conștiinței. Am fost ambalati
într-o transă.
Ne-au făcut indiferenți față
de noi și de alții. Atenția noastra este concentrata
doar în
beneficiul nostru."
Ne concentrăm,
de asemenea, doar în propriile noastre plăceri, prejudecăți și beneficii. Săracii
și
clasele defavorizate sunt de asemenea, în creștere. Nedreptățile rasiale devin uriașe. Drepturile
omenesti sînt aproape inexistente. Am fost, de asemenea, ambalati într-o
transă, indiferenți față
de alții.
Indiferenti la ceea ce avem inaintea
noastra, am fost condusi sa credem ca daca vom continua sa consumam, sa ne
supunem si sa credem, lucrurile vor merge. Dar asta nu s-a întâmplat niciodată
cu regimurile care încep să
câștige
notorietate. Și atunci când
vom simți că ciocanul cade
pe noi, va fi prea târziu.
Deci, unde ne lasă
acest lucru?
Personajele care exista în filmele lui
Carpenter furnizeaza unele indicii.
Sub machismo lor, ei încă
mai cred în idealurile de libertate și egalitate de oportunități. Convingerile
lor îi plasează în opoziție constantă
față de lege și de establishment,
dar chiar si asa, înca sunt războinici pentru
libertate.
Când, de exemplu, John Nada distruge
hipo-transmițătorul exotic în They
live, restabilește speranța, dînd
Statelor Unite un apel de a se trezi pentru libertate.
Asta este cheia: avem nevoie să
ne trezim.
Încetati de a mai fi distrași cu ușurinta de spectacolele
politice inutile, și dați atenție la ceea ce se
întâmplă
cu adevărat în
țară.
Adevărata bătălie
pentru controlul acestei națiuni nu este dusă
între republicani și democrați la urne.
Așa cum las clar în
cartea mea Battlefield America: The War on the
American People, adevărata
bătălie pentru
controlul acestei națiuni are loc pe strazi, în
mașinile
de poliție, în martori, în liniile telefonice, în departamentele
guvernamentale, în birourile corporative, pe coridoarele și în sălile
de clasă ale școlilor publice,
în parcurile și în reuniunile Primăriei
capitalei, si a satelor și orașelor, în
întreaga țară.
Adevărata
bătălie între
libertate și tiranie se desfășoară în
fața ochilor noștri, dacă îi
deschidem.
Toate capcanele Statului Poliție american sunt
acum la vedere.
Trezeste-te, America.
Daca ei trăiesc
(tiranii, asupritorii, invadatorii, domnii), este doar pentru că
"noi, poporul" suntem adormiti.
John W. Whitehead, avocat constituțional, autor,
fondator și președinte al Institutului Rutherford. Poate fi contactat în
johnw@rutherford.org. Acest articol este o versiune revizuită
a unei piese care a apărut inițial pe site-ul
Institutului Rutherford, www.rutherford.org, și este retipărit
cu permisiune.
Traducere: Light Journalist
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.